home Poezii Rana (Luis Gonzaga Urbina)

Rana (Luis Gonzaga Urbina)

Dar dacă doare? Puțin; mărturisesc

că m-ai rănit cu trădare; din fericire,

după răpirea furiei a venit a

dulce resemnare … Excesul a trecut.

Suferi? Jeli? A muri? Cine se gândește la asta?

Iubirea este un musafir intrus;

uită-te la mine cum sunt; nu mai există

tristețe să-ți spun. Saruta-ma.

A) Da; foarte bine; iartă-mă, eram nebun;

m-ai vindecat -mulțumesc- și acum pot

știu ce îmi imaginez și ce joc:

Pune degetul pe rana pe care ai făcut-o;

Dar dacă doare? Da; doare puțin,

dar nu ucide durerea … Nu te teme …